by bazare

Controlul algelor in acvariile plantate: traducerea este dupa un articol de (Paul L. Sears, Ottawa, Canada, psears@emr.ca Kevin C. Conlin, Montreal, Canada, kcconlin@cae.ca)

Aceste informatii nu pot fi multiplicate in scopuri comerciale.

Rezumat

Experimentele cu acvarii plantate par sa arate despre cresterea algelor verzi, rosii si cyanobacteri ca aceasta crestere necontrolata pare sa fie oprita in acvariile plantate unde fosfatii sunt tinuti la limita la care cresc plantele. Se crede ca atunci cand lumina, CO2, N, K, si alte micronutrimente sunt prezente in exces relativ mic cu aportul de fosfati disponibili ptr cresterea plantelor, anumite plante sunt capabile sa concureze cu algele si cyanobacteriile pentru fosfatii din apa, infometand algele de acest nutriment esential. Sunt prezentate 2 studii de caz ca dovada a acestei ipoteze.

Introducere

Doar cateva lucruri sunt frustrante pentru un acvarist iar unul din aceste lucruri sunt algele. Dup ace s-a cheltuit o mica avere pe lumini, aditivi de substrat, fertilizatori lichizi, system de CO2 pentru a avea o buna crestere a plantelor, acvaristul este de multe ori rasplatit cu un covor de alge. Neplacute la vedere si incapatanate la eradicare, algele distrug estetica uni acvariu dar si limiteaza cresterea plantelor fiind in competitie cu acestea ptr nutrimenti si lumina.
In disperare de cauza , acvaristul experimenteaza cu diferite forme de control al algelor incluzand: algicide, inalbitori, antibiotice, inlaturare mecanica, introducerea unor specii de pesti si nevertebrate (mancatoare de alge). Mancarea este redusa, perioada de iluminarea este si ea redusa si diferite combinatii de fertilizanti sunt incercate, pana cand se ajunge la un armistitiu.

In cautarea unei solutii, acvaristul este pus in fata unei lipse aproape totale de surse de informare. Anumti parametrii ai apei ar trebui schimbati in asa fel incat sa nu se opreasca cresterea plantelor. Acest lucru este surprinzator avand in vedere numarul imens de variabile: lumina, intensitate, durata, spectru, CO2, micronutrimenti, macronutrimenti, urme de alte elemente, nr de pesti, densitatea algelor si a plantelor, chimia apei, dar nu in ultimul rand temperatura. Uneori informatiile par contradictorii, in cazul exemplului 1, cresterea excesiva a cyanobacteriei este atribuita unui nivel mare de nitrati si nitriti, dar aceasta infestare apare si la acvarii ciclate complet cu nivele mici de nitriti si nitrati.

S-a incercat cresterea plantelor acvatice folosind configuratii tipice de acvariu, si diferiti aditivi de substrat si fertilizanti lichizi. Deoarece rezultatele obtinute nu erau nici pe departe asemanatoare cu fotografiile acvariilor profesionale, S-a inceput adaugarea sistematica a nutrimentilor in acvariu si monitorizarea atenta a parametrilor. Desi eradicarea algelor nu a fost scopul principal al experimentului, s-a observat ca odata cu suplimentarea apei cu mici parti de micronutrimenti, macronutrimenti, potasiu, azot, dar NU SI FOSFOR, nu numai ca plantele au inceput sa creasca extreme de bine, dar algele au inceput sa moara intr-un ritm rapid.

Studiu de caz numarul 1

Conditii initiale: 500L cu filtru de substrat si filtru extern; 240W lumina de tub fluorescent, 12 ore pe zi; 15W lampa de UV; 8cm 2mm pietris cu ceva pastille de ferilizanti; fara adaos de CO2; fara fertilizanti; 40 de pesti de talie 12-14 cm; temperatura27C, pH 7.5, GH 100 parts per milion, NO3- 50 parts per milion, 25% shimba de apa saptamanal; plantat in mare cu Hygrophila polysperma si Vallisneria gigantea, dar si cateva Echinodorus sp., Cryptocoryne sp., si altele…

Acvariul a fost luat la mana a doua cu tot echipamentul si fusese functionabil cel putin 6 luni inainte de experiment. La o luna dupa punerea in functiune pe spatele acvariului din fibra de sticla se formeaza un strat gros de alge verzi. Cresterea plantelor a fost insesizabila chiar si ptr H. polysperma.S-a introdus Hygrophila difformis si aceasta si-a pierdut rapid frunzele din partea de jos.

Schimbare: 20 de pastile de Terrapur au fost introduse in substrat si s-a introdus fertilizant lichid de la Sera. S-a introdus in bazin Hydrocotyle leucocephala.
Efect: crestera H. polysperma, H. difformis, si V. gigantea s-a imbunatatit dar algele au continuat sa creasca. Diferiti Echinodorus si Cryptocorynes au aratat o crestere scazuta. H. leucocephala si-a inrautatit situatia. Alge brune au fost observate pe frunzele de anubias nana si pe marginile frunzelor de valisneria gigantea. Dupa cateva luni (cyanobacteria) alga verde albastrui a inceput sa acopere pietrisul si cateva plante.

Schimbare:S-a adaugat sulfat de Erythromycin approximately 3.2mg/L.
Efect: Cyanobacteria a disparut ptr cateva saptamani dar a aparut mai tarziu.
Schimbare: mai putina mancare oferita pestilor (viermi inghetati in special) si a fost conectat un sistem de CO2 DIY la acvariu.

Efect: Cyanobacteria a ramas. Nitrati erau in cantitati neglijabile. Cresterea plantelor s-a accelerat vizibil. PH varia intre 6.8 -7.5 in functie de presiunea din reactorul de CO2.

Schimbare: S-a oprit fertilizarea cu fertilizant lichid de la Sera deoarece s-a presupus ca ajuta la cresterea Cyanobacteriei. A fost inlocuit cu un produs de pe piata care contine Fe (initial 1/8 de pudra pe zi, apoi s-a crescut la 1/4 lingurita pe zi).

Efect: Nitrati ating 20 parts per milion. Algele verzi incep sa inlocuiasca algele verde-albastrui de pe substrat si frunze. Un test al Fe indica o concentratie mai mica de 0.25 parts per milion. Cresterea plantelor mult accelerata dar frunzele inferioare H. polysperma s-au indoit si au cazut. S-a crezut ca reprezinta un deficit de K.

Schimbare: K2SO4 a fost adaugat 1/4 lingurita/zi.

Effect: Nivelul nitratilor scade brusc, ducand la concluzia ca azotul este cel care limiteaza acum cresterea plantelor.

Schimbare: KNO3 se adauga pe lista fertilizantilor in portie mica in fiecare zi. Pentru a simplifica dozarea atat KNO3 cat si K2SO4 au fost diluate in apa. Amestecul a fost facut sa pastreze nitratii la 10 parts per milion cand se adauga destul lichid sa pastreze Fe la 0.1 parts per milion

Efect: cresterea H. polysperma, H. difformis, si V. gigantea a devenit exceptionala fiind necesara redecorarea saptamanala. Undeva pe parcurs a fost introdus lemna minor (lintitza) iar acum se inmulteste la suprafata. Cryptocorynele si Echinodorusii au inceput sa faca frunze la fiecare 2 zile si sa se inmulteasca rapid. Algele au disparut atat de mult incat era nevoie de o cercetare amanuntita a acvariului ptr a le zari. Ciudat , echinodorusii erau neobisnuiti de pali in colorit si cum Fe era suficient s-a suspectat o deficienta de Mg

Schimbare:Saruri Epsom au fost adaugate in solutia fertilizanta
Efect: In cateva zile, noile frunze de Echinodorus au aratat colorit normal.
Schimbare: Reactorul de CO2 DIY a fost inlocuit cu unul prfesional cu debit constant bine controlat.

Efect: Diferentele de pH mult mai mici 6.8 -7
Schimbare: Dupa cateva luni in care rata de crestere a plantelor a fost excelenta iar algele au disparut, au fost adaugate ca experiment in acvariu 4 pastile de”Vigoro Super Triple Phosphate 0-48-0″ (aproape sigur Ca(H2PO4)2) (aprox 0.1 parts per milion phosfat).

Efect: In ziua urmatoare buline de alge au fost observate pe sticla si pe frunzele de echinodorus urmate 2 zile mai tarziu de alge verzi albastrui care cresteau pe plante si décor. Lemna minor a necesitat sa fie injumatatit aproape zilnic. Nitratii erau aproape nemasurabili la cateva zile dupa introducerea fosfatiilor. Dar au revenit la 10 parts per milion 1 sapt mai tarziu. La 2 sapt dupa inceperea experimentului algele au inceput sa nu mai creasca si sa dispara iar Lemna minor a revenit la ritmul de crestere normal.

Stare actuala: Ritmul de crestere al plantelor ramane excelent. Urme de alge raman in principal puncte “buline” de alge verzi.

Reteta de fertilizant (picaturile Dupla ale saracului )
1 lingura (~9g) Chelated Trace Element Mix
(7% Fe, 1.3% B, 2% Mn, 0.06% Mo, 0.4% Zn, 0.1% Cu, EDTA, DTPA)

2 lingurita (~14g) K2SO4 (sulfat de potasiu)
1 lingurita (~6g) KNO3 (azotat de potasiu)
2.5 lingura (~33g) MgSO4.7H2O (sulfat de magneziu hidratat, numit si sare epsom; nu adaugati daca exista Mg in acvariu)
300mL apa distilata
0.5mL 9M HCl (optional) Concentratia specific este 9Molar si nu 9Normal sau 9% (din cate stiu eu conc maxima de HCl in apa este de 36% si aici pare ceva dubios cu acel 9Molar) care pare a fi maximul admis. NU SUNT SIGUR ASA CA MAI BINE NU ADAUGATI!!!

Majoritatea substantelor se pot gasi in farmacii sau in magazinele dedicate plantelor terestre.

Dizolvati elementele in 150 ml apa distilata apoi adaugati si restul de ingrediente.
Adaugati apa pana la 300 ml. adaugarea de acid clorhidric impiedica crestrea fungilor si poate fi omis daca solutia este pastrata la frigider. Adaugati atat amestec in acvariu cat sa pastrati nivelul de Fe la 0.1 parts per milion (cantitatea exacta trebuie atinsa prin experimente, dar 3mL la 100L este ok pentru un acvariu cu plante cu crestere rapida). Masurati nivelul nitratilor regulat, si ajustati nivelul de KNO3 in amestec ptr a mentine 3-5 parts per milion (acest pas este important). Cei ingrijorati de adaugarea nitratilor in acvariu pot doza cantitatea , adaugand dupa acest ingredient dozand pana la cantitatea necesara.

Nu se stie viata acestei solutii daca nu este folosita dar faceti sarje mici si pastrati numai pulberile pe cat posibil. Intodeauna amestecati cu apa inainte de a adauga in avariu!.

Studiu de caz 2

160 L , 12 cm inaltime cu pietris 3 mm gravel si 1.7 kg de Terralit pe fund 3 cm. filtru extern cu carbune, 80W de lumina alba flurescenta, CO2, pesti: 6 flame tetra. Duritatea apei 120 parts per milion CaCO3 , pH ~7.0, temperatura 25C, 25% schimb de apa odata la 2 saptamani.

Crestere a plantelor inceata, si au aparut alge brune ce pareau a fi o forma de cyanobacterie, crestere rapida in straturi, usor de indepartat de pe plante si substrat. Incercarile de a schimba des sau inlaturare mecanica nu au fost de folos. Toate schimburile de apa au dus la deranjearea primului cm de substrat.

Schimbare: Fertilizator potasiu/Fe a fost adaugat (0.9 parts per milion K, and 0.06 parts per milion FeIII) in apa care era schimbata. S-a marit populatia la 23 flame tetra si 6 otocinclus. Lumina alba a fost inlocuita cu tuburi de crestere a plantelor.

Efect: Nimic important nu s-a schimbat

Schimbare: aditia de K/Fe a fost oprita si s-au adugat pastile ptr plantein substrat , (10-14-8) parti mici la radacina plantelor. Un total de 35 de g de pastile au fost adaugate in cateva saptamani.

Efect: Imbunatatire in crestrea plantelor. Algele verzi unicelulare au impanzit acvariul reducand vizibilitatea pana la 25 cm. schimbari dese de apa au avut un efect neinsemnat.

Schimbare: s-a adaugat Fritz Super Clarifier ingrediente necunoscute

Efect: Algele unicelulare au ramas in filtru, deoarece o recurenta era de asteptat daca nu au fost afectati parametrii acvariului, alta schimbare a fost facuta imediat.

Schimbare: aditie de elemente reteta home made ( Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, si EDTA) cu sulfat de potasiu la schimbarile de apa. Doza a fost calculata pentru a mentine Fe la 0.01 parts per milion. Carbunele a fost scos din filtru.

Efect: rata de crestere a plantelor s-a imbunatatit dar algele verde-albastrui (cyanobacteria) au aparut si s-au inmultit. Nitratii au fost in cantitati mici.

Schimbare: Aditie de azotat de potasiu inceputa cu 1-2 parts per milion NO3, initial odata la 5 zile, crescuta mai apoi la odata la 2 zile odata ce s-a ajuns la concluzia ca nu este toxic in aceste concentratii. Sulfatul de potasiu adaugat anterior, adaugat la apa de schimb , a fost dozat cu azotatul de potasiu la 1-2 parts per milion K. Reteta home made a fost inlocuita de reteta descrisa la experimentul 1. Sulfatul de magneziu a fost adugat la putin timp dupa 0.25 parts per milion Mg.

Efect: rata de crestere a plantelor si mai buna dau cyanobacteria a continuat sa creasca pe plante si pe substrat. Alge barboase verzi au aparut pe partea luminata a frunzelor. S-a constatat ca nitratul introdus anterior nu era detectabil la 2 zile dupa.

Schimbare: Au fost adaugate mai multe plante cele vechi au fost scoase si in proces au fost scoase si cateva pastile din substrat.

Efect: Crestere atat a algelor verzi cat si a cyanobacteriei.

Schimbare: Deranjarea substratului la schimbarea apei a fost oprita. Deorece era clar ca substratul inca are urme de tablete nedizolvate si fosfati s-a considerat ca deranjearea substratului trebuie incetata.

Efect: Algele de toate tipurile aun inceput sa moara rapid , frunzele noi nu mai au alge iar algele de pe cele vechi incep sa moara.

Schimbare: Reducerea duritatii la 8.4 dGH. pH-ul scade la 6.7 (acesta a si fost motivul pentru schimbare), si un salt temporar al Fe de la 0.2 parts per milion la 2 parts per milion.

Efect: Toate Cryptocoryne sp. Au pierdut cateva frunze. Algele au continuat sa dispara.

Situatie curenta: toate plantele din acvariu cresc bine incluzand si Cryptocorynes care pierdusera cateva frunze. Reamenajarea acvariului se impune saptamanal din cauza cresterii rapide a plantelor. Urme mici de cyanobacterie pe substrat si cateva alge verzi pe partea luminata a frunzelor de Vallisneria gigantea, Cryptocoryne Balansae si Bacopa Caroliniana. Deranjarea substartului la replantarea saptamanala nu a dus la alte invazii de alge. Schimbul de apa a fost redus la 25% odata la 2 saptamani.

Discutie: Cand lumina, CO2, N, K, si toti micronutrimentii sunt prezenti in exces raportat la cantitatea de fosfati disponibili ptr cresterea plantelor , anumite plante cu crestere rapida pot infometa si opri cresterea algelor si cyanobacterilor prin consumul fosfatilor din apa care sunt necesari ptr alge.

Nu se stie exact de ce plantele pot concura cu algele ptr fosfati dar se crede ca radacinile plantelor sunt un avantaj si poate si faptul ca plantele au nevoie mai putina de acesti fosfati decat algele ptr a supravietui. Deasemenea nu se stie exact nici care din plantele introduse in acvariul de test sunt responsabile ptr consumarea fosfatilor din apa, dar lintitza si Hygrophila spp. sunt suspectii principali. Este clar si s-a stabilit deja ca facotrul care limiteaza cresterea algelor sunt fosfatii deaorece a fost singurul nutriment care nu a fost adaugat in acvariul de 500 l sub nici o forma (cu exceptia mancarii ptr pesti), iar atunci cand a fost introdus in mod deliberat ca experiment s-a indus imediat o stare de contaminare cu alge dar e de retinut ca si lintitza a proliferat. Deoarece plantele au continuat sa creasca este clar ca ele au primele acces la fosfatii disponibili in apa. Acest test despre prioritatea plantelor fata de alge referitor la hranirea cu fofati se poate face usor in cateva acvarii cu parametrii cunoscuti si cu un kit de masurare a fosfatilor. Se suspecteaza faptul ca o deficienta de N favorizeaza cresterea cyanobacteriei deoarce aceste alge pot fixa azotul atmosferic dizolvat in apa acvariului. Alge brune au fost deasemenea observate in acvariul de 500 l inainte de adaosul de CO2. Deoarece altii au observat ca in acvariile cu adaos de CO2 exista relativ putine alge brune, se poate specula ca cel putin unele alge sunt capabile sa utilizeze bicorbanatii, si au un avantaj in bazinele unde majoritatea C se afla majoritar sub aceasta forma.

ATENTIE!!!

Daca P este limitat in acvariu, plantele vor fi in competitie si vor infometa toate tipurile de alge. Daca nu , si N sub forma de nitrati si amoniac este deficient, cyanobacteriile vor inflori. Daca azotul nu este deficitar dar nici P nu este limitat vor aparea algele verzi predominant cu urme de alge brune. Algele rosii sunt favorizate de carbonul in apa sub forma de bicarbonati.

Astfel factorii care influenteaza cresterea algelor au fost mult simplificati.
Este o traditie in acest hobby sa se foloseasca mancarea de peste (procesata de acestia inainte) ptr a fertiliza plantele din acvariu. Cand acest lucru este facut se pare ca mai intai K si N sunt factorii care limiteaza cresterea plantelor (este prea putin K si N in acest fel in raport cu cantitatea de P introdusa in acest fel in acvariu). De aceea trebuiesc introdusi fertilizanti pe baza de K si N in acvariu , ptr a creste plantele normal si a consuma excesul de P. Acest lucru contrazice o veche regula a acvaristicii care presupune o reducere a algelor prin oprirea fertilizarii. De fapt fertilizarea este necesara dar fara un adaos in bazin de P. mai exista 2 alte alternative ptr a scapa de alge:
-hranirea pestilor restrictiv dar acest lucru infometeaza si plantele care in cele din urma vor ceda
-Se mai poate folosi o rasina care inaltura fosfatii. Este posibil in acest mod sa ramana si plantele fara fosfatii necesari.

S-a ajuns la concluzia ca substartul din bazinul de 160l este mai bun ptr cresterea plantelor intrucat nu toate plantele isi iau nutrimentii din masa apei.

Pentru un deficit masiv de fosfati in substrat se pot ingropa adanc la radacinile plantelor care au nevoie pastile fertilizante in acest sens. In acest fel nu li se permite dizolvarea in apa deoarece sunt consumati in drumul lor spre suprafata de radacinile plantelor care au deficit.

Recomandari

Palntele nu pot creste fara fosfati, dar ptr a mentine un acvariu plantat fara alge , fosfatii liberi in coloana de apa trebuiesc minimizati. Se recomanda:
exces relativ de lumina CO2, K ,N micronutrienti pentru a favoriza cresterea plantelor care vor folosi fosfatii disponibili.
20-60 lumens/L (2-4W de tub fluorescent / galon=3.78 litri), 12h/zi
10-15 parti la milion CO2
3-5 parti la milion NO3

0.1ppm Fe
6.5-7.0 pH

Amestecul de nutrmenti prezentat anterior imita compozitia “Tropica Master Grow fertilizer” Se recomanda dozajul zilnic deoarece previne lipsa temporara de nutrimenti, respectiv fosfati liberi in apa ptr alge.

Ca formula generala ptr cresterea plantelor si prevenirea cresterii algelor:
Se ajusteaza lumina si CO2-ul

Se adauga substante cu Fe preferabil care contin si Mg in fiecrae zi ptr a tine nivelul de Fe la nivelul recomandat. Ptr substantele care contin si Mg se recomanda folosirea sarurilor Epsom in cantitatea de 1.5-5.0 parti la milion la fiecare 1 parte la milion de Fe.

La o saptamana dupa ce s-a ajuns la nivelul necesar de Fe se verifica nivelul Nitratilor. Daca nivelul este sub 2 parti la milion se trece la pasul urmator.
Daca nu se adauga K2SO4 sulfat de potasiu in fiecare zi ptr a scadea nivelul nitratilor aproape de 0 si e bine sa se mentina acolo.

Daca nivelul nitratilor nu scade, atunci altceva si nu K este factorul care limiteaza cresterea plantelor. Se impune o cercetare mai atenta in acest caz. Ca regula generala daca se adauga nutrimentul X si astfel scade nivelul nitratilor atunci bazinul este deficitar de X.

Se adauga KNO3 azotat de potasiu in bazin in fiecare zi ptr a mentine nivelul azotatilor la 3-4 parti la milion. S-au obtinut rezultate satisfacatoare chiar si cu valori de 10 parti la milion.

Odata de cantitatile de fertilizanti au fost stabilite este relativ usor sa se conceapa o solutie lichida in acest sens care sa fie adaugata in fiecare zi. Nu se recomanda folosirea directa a pulberilor in comparatie cu solutia apoasa deoarce pulberile au tendinta de a se separa.

Unele plante au tendinta de a nu inflori daca azotul este abundent dar este interesant ca odata la 6 luni sau la an sa se opresca ptr 1 sapt adaugarea de fertilizant ptr a induce inflorirea.

(a)Schimburile de apa odata la 2 sapt in proportie de 25% previne acumularea de nivele mari (toxice)ale elementelor ptr plante.

(b) plante care au tendinta de a se hrani din apa si a infometa algele de fosfati. Plutitoare (Lemna minor, Limnobium laevigatum) dar si (Hygrophila sp.) sunt optime ptr acest scop.

(c) Substratul imogatit cu fertilizanti si fosfati este cea mai buna solutie ptr o crestere armonioasa. Este imposibil totusi sa se mentina la 0 nivelul fosfatilor .

(d) Este imposibil sa tinem un acvariu complet fara alge dar o selectie buna de pesti si nevertebrate ne poate ajuta in acest sens cel mai cunoscut exemplu sunt ancistrusii si melcii.

(f) A nu se folosi solutii tampon pentru a controla nivelul pH-ului deoarece acest lucru poate duce la concentratii de 100 parti la milion de fosfati si la o explozie de alge in bazin

(g) Algicidele cum ar fi simazin-ul si Cu nu sunt recomantate deorece afecteaza atat plantele cat si pestii.

Alte observatii

Apa plata nu este recomandata deoarece este deficitara in multe elemente. Poate creea dezechilibre majore in chimia apei.

Anumite produse sunt bine sa fie evitate (Aquasafe, NovAqua) deoarece reduc dramatic nivelul de metale inclusiv Fe si astfel plantele sunt private de aceste elemente. Produse simple ptr declorinare sunt mult mai sigure. De exemplu amquel.
Filtrarea cu carbune activ poate reduce nr de elemente necesare din apa. Cu schimburi regulate de apa si o buna rata de crestere a plantelor aceast tip de filtrare ar trebui evitat.

(i)A nu se folosi fertilizatori pe care nu este specificat expres continutul de ingredienti deoarece nu se poate aproxima efectul , daca acesta din urma va aparea in vreun fel.