Archive for the ‘Nevertebrate’ Category

by Gaia

Red cherry

Denumire stiintifica creveti red cherry: Neocaridina heteropoda var. red

Origine creveti red cherry: Taiwan.
Dimensiune creveti red cherry: poate atinge 3 cm dar de obicei nu ajunge la mai mult de la 2,5 cm . Masculii sunt mai mici.
Temperatura pentru creveti red cherry: 15-28 C. Ideal : 23-24 C
PH pentru creveti red cherry: 6,5 -8, dar prefera un Ph usor alcalin. Daca apa este prea acida pot inceta sa se reproduca.
GH pentru creveti red cherry: 12, dar tolereaza o plaja larga de valori.
Sensibilitatea crevetilor red cherry: sunt relativ usor de intretinut, insa sunt extrem de sensibili la cupru si nu tolereaza cantitati mari de nitrit.

Atentie la fertilizantii pentru plante care contin cupru pentru ca pot face victime printre creveti.
Deasemeni, inainte de a folosi un medicament in acvariul cu creveti va trebui sa aflam daca nu cumva este toxic pentru nevertebrate.
Apa va trebui tratata cu conditioneri pentru a neutraliza metalele grele si clorul, dar conditionerii se vor folosi in doza prescrisa, a nu se supradoza.
Agresivitatea crevetilor red cherry: Nu prezinta absolut nici un risc pentru nici o specie de pesti ; Pot manca insa icre, de aceea nu vor fi tinuti in acvarii de reproducere.
Daca ei nu pot vatama nici un peste, in schimb ei insisi pot fi victime ale pestilor mari sau agresivi.
Sunt compatibili cu pestii mici si linistiti (personal, nu am avut probleme cu creveti adulti impreuna cu caracide mici, kryptopterus, o specie de gurami pitici, guppy in schimb am observat ca betta pot deveni foarte agresivi fata de creveti, in special fata de femelele cu oua)
Sociabilitatea crevetilor red cherry: red cherry , la fel ca toate speciile de neocaridina si caridina, nu trebuie tinuti niciodata singuri. Ei sunt vietuitoare sociabile si au nevoie de un grup de semeni, cu cat mai multi cu atat mai bine. Indicat ar fi sa fie tinuti macar 10, dar intr-un acvariu mic minim 4-5.
Durata de viata creveti red cherry: 1, 5 – 2 ani.

Culoare creveti red cherry: In natura, culoarea normala a acestor creveti este maro. Culoarea rosie este data de o mutatie genetica. Culoarea maro poate reaparea la exemplare aflate in acvariu. Daca acestia nu prezinta nici un pic de rosu este bine sa fie inlaturati pentru ca gena este dominanta si culoarea maro se va transmite la urmasi. Rosul intens nu apare insa decat la femele. Culoarea devine mai intensa daca li se administreaza alimente bogate in caroten.
Dimorfism sexual pentru crevetii red cherry: Masculii sunt mai mici, rareori atingand 2,5 cm. Ei au coloratia mult mai palida decta femelele si uneori le lipseste dunga mediana de pe spate.
La femele se pot observa ouale sub forma unei pete deschise la culoare pe ceafa sau ca niste bobite de culoare galbena pe care le tin cu ajutorul sirurilor de picioare de pe coada. Antenele masculilor sunt mai lungi. Forma corpului lor e mai supla decat a femelelor.
Hrana crevetilor red cherry: Dieta lor va trebui sa fie in principal vegetala .
Mananca:
-hrana speciala pentru creveti, pe baza de spirulina;
-alge si microorganisme gasite pe plante , pietris, mopani;

-orice mancare administrata pestilor, cu conditia sa nu fie hrana vie pe care nu o pt prinde si sa nu pluteasca deoarece ei mananca numai de pe fundul acvariului.
Mananca si artemia congelata etc, iar chironomidele congelate se afla printre mancarurile lor favorite;
-spirulina;
-diverse legume si fructe : morcov, dovlecel, pepene, banana, spanac, salata samd .
Algele se pot suplimenta punand o piatra sau o bucata de mopan intr-un vas transparent cu apa, la fereastra, pana face alge si apoi mutand-o in acvariu, recomandat pentru acvariile exclusiv cu creveti.
Decor si plante pentru creveti red cherry: Acvariul trebuie sa aiba substrat, sa fie bine plantat si sa ofere multe ascunzatori. Din acvariul cu creveti nu ar trebui sa lipseasca mopanul si Java moss-ul. Microorganismele care se formeaza pe aceste elemente decor consituie un supliment de hrana, iar mopanii si plantele in sine ofera ascunzatori. Atentie la filtru, puii de creveti pot intra in filtru prin gaurile/fantele de admisie. Pentru a preintampina acest lucru se va pune un burete in fata fantelor astfel incat apa sa treaca prin el dar crevetii sa nu poata intra.
Naparlirea crevetilor red cherry: pentru a creste, crevetii au nevoie sa naparleasca. In acvariu veti gasi piei de creveti. Nu va faceti probleme , nu este un crevete mort ci un fenomen normal. Spre deosebire de crevetii morti la care carnea se afla in piele, pieile rezultate in urma naparlirii sunt goale si au o gaura in zona cefei. Ele nu trebuie indepartate imediat din acvariu pentru ca ei le mananca si astfel recupereaza o parte din calciul pierdut. Ele vor fi aspirate oricum la prima curatenie chiar si fara sa vrem, pentru ca sunt foarte usoare. Pentru a naparli crevetii au nevoie de iod dar asta nu inseamna in nici un caz ca trebuie introdus iod in acvariu, ei gasesc aceasta substanta in cantitatile necesare lor in hrana.
Reproducerea crevetilor red cherry: Ating maturitatea sexuala la varsta de 3 luni, cand au o dimensiune de aproximativ 2 cm.

Daca vedeti un crevete mascul calarind o femela, aceea nu este o imperechere; copularea se produce in zona gatului si seamana cu o imbratisare. Imperecherea se produce imediat dupa naparlirea femelei. Sunt foarte usor de reprodus, pentru ca nu au stadiu larvar Femela poarta ouale timp de 2-4 saptamani. Puii seamana intru totul cu adultii doar ca sunt foarte mici si incolori. Ei au aproximativ 2 mm lungime.

Crevetii Red cherry se incruciseaza cu alte specii de caridina si neocaridina de aceea este bine sa fie tinuti separati. De multe ori insa hibrizii rezultati sunt sterili. Nu isi mananca puii decat daca sunt extrem de infometati, in schimb toti pesti mananca pui de creveti datorita dimensiunilor foarte mici ale acestora, de aceea daca se doreste inmultirea lor vor trebui tinuti intr-un acvariu fara pesti.
Dificultate creveti red cherry: Sunt ideali pentru incepatori . Daca li se ofera niste conditii minime, sunt usor de intretinut.

Pericole specifice unui acvariu mic, populat cu creveti:
1.Aparitia de bacterii anaerobe in substrat.
Recunoastere: in substrat apar pungi de gaz urat mirositor. Substratul din zona respectiva miroase foarte urat.
Cauze: crevetii mananca incet, deci nu se poate aplica ‘regula de 3 minute’ ca la pesti. Particule de hrana patrund astfel in substrat.

Prevenire: Hraniti crevetii doar intr-un singur loc. Acest loc trebuie sa fie usor accesibil, neplantat, iar substratul sa fie foarte subtire sau chiar sa lipseasca. Acest loc va trebui sa fie sifonat temeinic si cat mai des. Sifonarea se va face in profunzime.
2.Caderea de PH, GH si KH.
Cauze: atat crevetii cat si melcii si plantele sunt consumatori de saruri minerale.
Prevenire: testati apa des. Daca aveti apa moale, adaugati saruri in apa destinata acvariului la fiecare schimb de apa.

Sursa principala:

http://www.shrimpnow.com

  • 2 Comentarii
  • Filed under: Nevertebrate
  • Racusorii Gaetice Depressus si Sesarma Bidens, porecliti racusori rosii [red crabs], intertidal cobble crabs, racusori asiatici sau racusori cu clesti rosii [red clawed crabs]. Articolul poate fi folosit ca referinta si pentru specia Urca, numiti fiddler crabs.

    Origini: estuarele asiatice; Japonia, China de Sud, Hong Kong, Tailanda

    Viata: 2-4 ani

    Temperament: semi-agresivi

    Dimensiune: pana la 4cm

    Cerinte pentru acvariu
    Substrat: nisip sau mal
    Decor: pietre care creaza acces deasupra apei
    Temperatura: 21 – 29 *C [70 - 85 *F]
    Greutatea apei: 20 dGH
    pH: 7.5 – 8.2
    Salinitate: 1.004 – 1.008
    Dieta: omnivori

    Sesarma Bidens si Gaetice Depressus, doua specii care devin tot mai populare in Statele Unite in randul acvaristilor, necesita cam aceleasi conditii de intretinere. Nu am gasit inca motive concrete pentru care care racusorii, desi aparent identici, apartin de specii diferite, insa astfel de informatii de ordin anatomic nu prea constituie un punct de interes deosebit pentru majoritatea hobby-istilor. Spre exemplu cartea numita “An Introduction to the Cape D’Aguilar Marine reserve, Hong Kong” mentioneaza ca culoarea speciei gaetice depressus este mult mai variata, incepand cu crem si terminand cu maro pe un fundal gri. Sesarma bidens tinde sa fie mai consistenta, de la un rosu intens la un caramiziu inchis. Cele doua specii provin aproximativ din aceleasi locuri, cartea numita “Doctoral Dissertations on Hong Kong” vorbeste de ambele gasite in estuarele din Hong Kong si China.

    Biotop

    Acvariul trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cele mai importante fiind apa salcie [pe engleza brackish] si accesul la aer. Ca dimensiuni minime, majoritatea sunt de acord ca trebuie un acvariu de aproximativ 30 litri. Racusorilor le place sa se plimbe noaptea si tind sa fie teritoriali, or sa se lupte intre ei daca se simt inghesuiti. In aceasta privinta decideti singuri daca puteti sa tineti mai mult de 1, in functie de marimea acvariului, cum este pregatit si temperamentul micutilor. Cert este ca mai mult de 1 mascul nu e o idee buna decat in acvarii mari unde nu or sa aiba multe de impartit. Retineti ca aceste specii sunt singuratice, e posibil insa sa aveti noroc cu mai mult de o femela insa, dupa cum spuneam, au nevoie de ceva spatiu pentru a-si stabili teritorii.

    Desi unele site-uri vorbesc despre acesti racusori ca fiind de apa dulce, toti acvaristii sunt de acord ca pastrarea acestora in apa dulce si fara acces la aer duce la o moarte prematura. Ei sunt semi-terestrii, simtind ocazional nevoia sa iasa la suprafata sa se usuce. De asemenea, faceti-le o favoare si creati-le cateva ascunzisuri unde se pot retrage sa se simta in siguranta, mai ales cand naparlesc. Ca tot am adus vorba de naparlire, odata ce a avut loc, nu le scoateti vechea carapace din acvariu! Acestia or sa o manance pentru a recapata calciul pierdut in aceasta perioada.

    Masurand salinitatea apei cu ajutorul unui hidrometru si apoi cu un refractometru care este mult mai precis, am ajuns la concluzia ca aproximativ 1 lingura de sare marina la 1.9 litri sau 8 grame pe litru creaza o densitate relativa de aproximativ 1.006, ceea ce este suficient. A se folosi aceeasi sare care se foloseste pentru crearea apei marine, NU altceva! Retineti ca atunci cand compensati apa care se evapora sa nu adaugati apa salcie ci doar apa dulce, altfel veti mari treptat salinitatea. Eu imi mentin densitatea relativa la 1.005 si ea poate sa varieze usor intre schimbarile partiale de apa, atata timp cat nu variaza mai mult de .002 puncte. Ca temperatura, din experienta mea am constatat ca la mijlocul celor 2 extreme este ideal, deci aproximativ 25 *C sau 78 *F. Ca substrat este recomandat nisipul sau mal special pentru acvarii. Racusorii il periaza in cautare de hrana si, din moment ce acestia tind sa fie murdari, este mult mai usor de curatat decat pietrisul. Daca trebuie sa folositi pietris, incercati sa alegeti unul cat de fin posibil. Eu folosesc un soi de nisip numit “pool filter sand”, care este folosit pentru sistemele de filtrare pentru piscina. Este nisip silica #20 de 45-55mm 100% natural si netratat cu vreun fel de chimicale. Avantajul acestuia este ca, fiind ceva mai mare decat nisipul normal, se aseaza instantaneu fara sa tulbure apa, plus ca granulele nu sunt colturoase. Tot din cauza faptului ca sunt vietati relativ murdare este recomandata prezenta unui sistem de filtrare. Un schimb partial de apa in proportie de 20-25% saptamanal ar fi ideal insa asta depinde in mare parte si de acvariu. Ca plante, java fern si java moss pot fi adaptate treptat si introduse in mediu.

    Fiti vigilenti si acoperiti acvariul, intrucat acesti racusori sunt niste adevarati mini-Houdini. Se catara pe ce apuca si e posibil ca intr-o buna zi sa va treziti cu acvariul gol. In mare parte si-au dobandit aceasta reputatie intrucat multi acvaristi nu le creaza un mediu care sa indeplineasca minimul necesar si, ati ghicit, bietii incearca din rasputeri sa ajunga sa traga o gura de aer. Este bine oricum sa nu ne riscam.

    Dieta

    Fiind sanitari, acesti racusori nu sunt pretentiosi la mancare insa daca decideti sa-i hraniti si altceva decat mancare de pesti, feriti-va de carnuri in afara de cea de provenienta marina, intrucat sunt cazuri in care au creat complicatii digestive si au dus chiar la moarte. Peste crud sau crevete e OK. Carne de vita, pasare etc nu e ok. Ganditi-va cam ce ar manca micutii in mediul lor natural. De asemenea este sanatos sa se varieze hrana bogata in proteine cu ceva vegetale, altfel racusorii or sa va ciupeasca plantele. Ai mei iubesc la nebunie boabele de mazare si bucatele de varza sau salata. Grija sa fie spalate bine si sa nu fi fost tratate cu vreun fel de chimicale. De asemenea, un bonus in dieta ar fi o sursa bogata in calciu. Am incercat sa le ofer la ai mei coaja de ou insa nu au bagat-o in seama. In schimb au fost interesati de osul de sepie zis cuttlebone in engleza, acelasi os care este cumparat pentru pasari si care pe engleza este numit cuttlebone. Practic il rup in bucati mici, il pastrez intr-un bol separat pana se scufunda in caz ca se incapataneaza sa pluteasca si introduc in acvariu.

    Acvarii comunitare

    In acvarii comunitare racusorii sunt pasnici atata timp cat nu se aventureaza nimeni prea aproape de ei si nu se simt amenintati. Sunt insa cateva mici exceptii si atentionari intrucat personalitatile lor variaza. Este o idee buna sa se urmareasca cu atentie progresul lor cand sunt introdusi in caz ca apar probleme. Nu este indicat sa se tina racusorii impreuna cu melci mai mici de aproximativ 2-3 cm in diametru, altfel o sa-i manance. Acelasi lucru se aplica si la crevetii care pot deveni victime in special cei mai micuti precum ghost shrimp, sau cu unele specii de broscute precum african dwarf frog. De asemenea este indicat sa nu se tina impreuna cu pesti lenti, care petrec mult timp pe fundul acvariului sau viu colorati [precum betta splenders] si curiosi pentru ca e posibil sa apara conflicte. Nu sunt probleme cu pleco sau pesti similari care sunt agili si care pur si simplu se muta daca se intalnesc pe fundul acvariului. Grija insa ca puffers sunt inamicii acestor racusori, o sa-i ciuguleasca de vii.

  • 0 Comentarii
  • Filed under: Nevertebrate
  • Melanoides tuberculata este cel mai comun melc ce exista in acvariile noastre. Se gaseste din Egipt pana in India si are nevoie de o temperatura peste 20° C.Melanoides tuberculata Nu poate trai fara minerale deoarece are nevoie de sare pentru a-si construi cochilia. Se hraneste cu alge si resturi de mancare, ceea ce-l face un excelent ‘sanitar’ al acvariului. Este un melc nocturn, ziua stand ascuns in substratul din acvariu. Niciodata nu ne putem da seama de adevarata populatie care exista la noi in acvariu decat daca stingem lumina si o aprindem dupa 2-3 ore de intuneric. In scurt timp, populatia creste foarte mult si da impresia ca substratul se misca datorita miscarilor lor. Acesta este un avantaj pentru plante pentru ca le aereaza radacinile. Singurul lor dezavantaj este ca patrund peste tot, chiar si in filtru. cateodata se vad zeci de astfel de melci la suprafata apei, ceea ce este un semn de proasta calitate a apei.

  • 3 Comentarii
  • Filed under: Nevertebrate
  • Helisoma nigricans
         Helisoma nigricans este o specie de melci care isi au originea in Brazilia. Are o forma aproape perfect circulara, iar diametrul abia atinge 1,8 cm. Are culoarea rosie-maro si este foarte sensibil la temperaturi sub 20° C, cand de obicei moare. O specie foarte asemanatoare, intalnita si in Europa este Planorbis corneus. Este absolut inofensiv, dar nu va trai la un pH mai mare de 7.

  • 0 Comentarii
  • Filed under: Nevertebrate
  • ampullaria, melc de acvariu
         Ampullaria sp. sunt o categorie de melci care cresc foarte mari, ajungand la marimea celor terestri. Sunt foarte buni curatatori, mancand hrana ramasa in exces pe fundul acvariului, dar daca aceasta nu ajunge.. se vor hrani si cu plantele de acvariu. Construiesc un cuib de oua in afara apei, de obicei pe marginea acvariului, iar puii vor iesi dupa careva saptamani cazand in apa. Au un organ respirator auxiliar, asemanator cu o trompa cu care respira aer atmosferic atunci cand calitatea apei nu este foarte buna. Cand se simte in pericol, se ascunde in cochilie si se astupa cu un ‘capac’. Nu sunt greu de tinut sub control datorita dimensiunilor mari.

  • 1 Comentariu
  • Filed under: Nevertebrate
  • Exista in apele dulci tropicale bivalve numite, in mod obisnuit, scoici de apa dulce. Diferite pe plan anatomic, ele sunt totusi de departe rudenii cu scoicile din apele noastre cotiere. Ele traiesc infundate, sau numai partial infundate, in sediment. Pentru a se hrani, ele filtreaza microalgele sau planctonul vegetal in suspensie in apa. Aceasta facultate poate fi utila in acvariu, pentru a atenua proliferarea acestui tip de alge.
         In schimb, daca alimentatia se face defectuos, ei sfarsesc prin a muri, lucru pe care nu-l putem observa imediat, cu riscul poluarii pe care il reprezinta prezenta cadavrelor in apa. Interesul fata de bivalve in acvaristica de apa dulce ramane destul de limitat, cu atat mai mult cu cat speciile tropicale sunt pe piata tot mai rare.
         Printre gasteropode, unele specii sunt considerate ca jenante, physele de exemplu, in timp ce altele, ca melsii-stafeta, ampulariile, melcii malaiezi sunt considerati a juca un rol ecologic pozitiv, in sensul ca se hranesc cu algele indezirabile. In conditii bune, ele prolifereaza rapid; pot fi inlaturate cu mana sau intinzandu-le o cursa cu o frunza de salata sau de spanac fiarta; plasata seara in acvariu, ea va fi acoperita de melci a doua zi dimineata. Disparitia unei populatii de gasteropode intr-un recipient pune foarte probabil in evidenta un dezechilibru.

  • 2 Comentarii
  • Filed under: Nevertebrate